Pe 18 martie se sarbatoreste in fiecare an Ziua Nationala a somnului iar pe 21 Martie - Ziua Internationala a somnului. Somnul este o componenta majora indispensabila sanatatii si starii de bine. Intr-atat de importanta incat, in Franta exista un Institut National al Somnului, dar si o Zi nationala a somnului, marcata in fiecare an pe 18 martie. Cu mai putin de o saptamana inainte, a fost dat publicitatii un sondaj din care reiese ca francezii dorm cu o ora si jumatate mai putin pe noapte decat acum o jumatate de secol!Unii cetãteni insistã asupra dreptului lor inalienabil de a „motãi” vreo 15-20 de minute la mijlocul zilei, chiar la locul de muncã, reamintindu-le sefilor lor cã specialisti din cadrul Fondului pentru problemele somnului din statul american Pennsylvania vorbesc despre marea utilitate a unei asemenea relaxãri. De asemenea, se spune cã cei mai progresisti patroni au început deja sã creeze pentru angajatii lor „camere speciale de dormit”. Este important de subliniat cã somnul diurn este util în special persoanelor a cãror activitate presupune existenta stresului: managerilor, vânzãtorilor, profesorilor, actorilor.
De altfel, nu trebuie uitat cã femeile - care, dupã cum se stie, pe plan mondial trãiesc mai mult decât bãrbatii - îsi obtin cei 7-10 ani de viatã în plus tocmai datoritã somnului. În ceea ce-l priveste pe renumitul specialist în psihiatrie analiticã, Gustav Carl Jung, acesta afirma cã „somnul este un fragment de activitate psihicã involuntarã, suficient de constientã ca sã poatã fi relatatã dupã trezire”. Cu toate acestea, multe persoane si inclusiv autorul articolului din Utro nu înteleg de ce oamenii pierd aproape o treime din viata lor într-o ocupatie atât de inutilã precum aceastã sustragere regulatã din realitate.
Totusi, cercetãtorii converg în opinia cã nedormitul cronic nu poate crea decât probleme organismului uman, care va face cu greu fatã stresului de zi cu zi, iar unii specialisti afirmã chiar cã acest lucru duce la diminuarea semnificativã a prezentei în organism a hormonului responsabil de senzatia de foame. Într-un cuvânt, dacã persoana suferã de lipsã cronicã de somn, ea va consuma mai multi hidrati de carbon. În acest fel, devine clar de ce persoanele care în mod regulat nu dorm suficient de mult au o greutate mai mare decât cei care dorm „în limite normale”.
De altfel, continuã cotidianul citat, nimeni nu a stabilit încã legãtura dintre starea organismului uman si „continutul viselor”. Pe de o parte, dacã un bãrbat a visat o femeie frumoasã sau o „frumusete de masinã” el ar trebui sã se trezeascã într-o stare de bunã dispozitie si plin de energie. Pe de altã parte, dacã atunci când bãrbatul deschide ochii si se confruntã cu „trista realitate” a vietii sale, în care nu existã nici o femeie frumoasã si nici o nouã „Lamborghini”, ci doar zece minute pentru toaleta de dimineatã si un drum enervant spre servici într-un metrou supraaglomerat, este firesc ca pe individul respectiv sã-l apuce depresia. Astfel cã aceastã temã urmeazã încã sã fie dezbãtutã iar atunci când se va sti ce „vise” sunt utile organismului uman va fi posibil sã se ajungã si la fabricarea de vise la comandã” - japonezii lucreazã deja în aceastã directie.
Radio Romania Actualitati
Rompres
De altfel, nu trebuie uitat cã femeile - care, dupã cum se stie, pe plan mondial trãiesc mai mult decât bãrbatii - îsi obtin cei 7-10 ani de viatã în plus tocmai datoritã somnului. În ceea ce-l priveste pe renumitul specialist în psihiatrie analiticã, Gustav Carl Jung, acesta afirma cã „somnul este un fragment de activitate psihicã involuntarã, suficient de constientã ca sã poatã fi relatatã dupã trezire”. Cu toate acestea, multe persoane si inclusiv autorul articolului din Utro nu înteleg de ce oamenii pierd aproape o treime din viata lor într-o ocupatie atât de inutilã precum aceastã sustragere regulatã din realitate.
Totusi, cercetãtorii converg în opinia cã nedormitul cronic nu poate crea decât probleme organismului uman, care va face cu greu fatã stresului de zi cu zi, iar unii specialisti afirmã chiar cã acest lucru duce la diminuarea semnificativã a prezentei în organism a hormonului responsabil de senzatia de foame. Într-un cuvânt, dacã persoana suferã de lipsã cronicã de somn, ea va consuma mai multi hidrati de carbon. În acest fel, devine clar de ce persoanele care în mod regulat nu dorm suficient de mult au o greutate mai mare decât cei care dorm „în limite normale”.
De altfel, continuã cotidianul citat, nimeni nu a stabilit încã legãtura dintre starea organismului uman si „continutul viselor”. Pe de o parte, dacã un bãrbat a visat o femeie frumoasã sau o „frumusete de masinã” el ar trebui sã se trezeascã într-o stare de bunã dispozitie si plin de energie. Pe de altã parte, dacã atunci când bãrbatul deschide ochii si se confruntã cu „trista realitate” a vietii sale, în care nu existã nici o femeie frumoasã si nici o nouã „Lamborghini”, ci doar zece minute pentru toaleta de dimineatã si un drum enervant spre servici într-un metrou supraaglomerat, este firesc ca pe individul respectiv sã-l apuce depresia. Astfel cã aceastã temã urmeazã încã sã fie dezbãtutã iar atunci când se va sti ce „vise” sunt utile organismului uman va fi posibil sã se ajungã si la fabricarea de vise la comandã” - japonezii lucreazã deja în aceastã directie.
Radio Romania Actualitati
Rompres
Comentarii