In prima saptamana din iunie, cetatenii europeni vor alege membrii celui de-al saptelea Parlament European ales direct. In Romania, aalegerile europarlamentare vor avea loc in 7 iunie. UE nu are o lege electorala unica, multe detalii depinzand de clauze nationale. Exista, insa, cateva reguli de baza stabilite la nivel european si pe care statele membre trebuie sa le respecte. Deputatii europeni sunt alesi prin sufragiu universal, in alegeri libere si prin vot secret, pe baza reprezentarii proportionale. Desi Tratatul Comunitatii Europene prevede o „procedura uniforma“ pentru alegerile europene, statele membre nu au reusit sa ajunga la un consens in aceasta directie. Cu toate acestea, in 1976, statele s-au pus de acord asupra unui Act electoral.Acest act specifica in 1976 numarul de deputati pentru fiecare stat membru, durata mandatului de cinci ani, faptul ca alegerile trebuie organizate in statele membre pe durata unei singure saptamani, intre joi si duminica, si faptul ca numaratoarea voturilor nu trebuie sa inceapa inaintea inchiderii sectiilor de votare din toate statele.
Statele membre pot fi divizate in regiuni electorale
Tratatul de la Amsterdam a adus o modificare acestui act, introducand sistemul „principiilor comune“ ce se aplica alegerilor europene. In urma unor negocieri intre Parlamentul European si Consiliul UE, o noua versiune a Actului electoral a fost adoptata in 2002, intrand in vigoare inaintea alegerilor din 2004.
Versiunea din 2002 a actului include noi reguli:
- deputatii europeni sunt alesi prin sufragiu universal, in alegeri libere si prin vot secret, pe baza reprezentarii proportionale
- tarile pot fi divizate in regiuni electorale, caz in care reprezentarea proportionala se aplica din nou
- statele membre pot impune un prag minim pentru ca un partid sa fie reprezentat la Parlamentul European - prag ce nu trebuie sa fie mai mare de 5% la nivel national.
Deputatii de la Parlamentul European isi exercita mandatul in mod independent. Acestia nu pot fi obligati prin instructiuni si nu pot primi mandat imperativ.
Cetatenia europeana ofera mai multe drepturi de vot
Cetatenia europeana a fost introdusa de Tratatul de la Maastricht. Aceasta ofera cetatenilor posibilitatea de a vota in alegerile europene si cele locale in tara de rezidenta, indiferent de ce nationalitate au. Cetatenii europeni pot si sa candideze la alegerile europene si locale in tara de rezidenta.
Comisia pentru Afaceri constitutionale lucreaza in momentul de fata asupra unei propuneri de revizuire a Actului electoral, care consolideaza regulile la nivel european si face ca procesul electoral sa se concentreze mai mult pe chestiuni europene. In continuare, Parlamentul European va hotari daca adopta formal o propunere pentru alegerile din 2014 - pregatita de liberalul britanic Andrew Duff.
Statele membre pot fi divizate in regiuni electorale
Tratatul de la Amsterdam a adus o modificare acestui act, introducand sistemul „principiilor comune“ ce se aplica alegerilor europene. In urma unor negocieri intre Parlamentul European si Consiliul UE, o noua versiune a Actului electoral a fost adoptata in 2002, intrand in vigoare inaintea alegerilor din 2004.
Versiunea din 2002 a actului include noi reguli:
- deputatii europeni sunt alesi prin sufragiu universal, in alegeri libere si prin vot secret, pe baza reprezentarii proportionale
- tarile pot fi divizate in regiuni electorale, caz in care reprezentarea proportionala se aplica din nou
- statele membre pot impune un prag minim pentru ca un partid sa fie reprezentat la Parlamentul European - prag ce nu trebuie sa fie mai mare de 5% la nivel national.
Deputatii de la Parlamentul European isi exercita mandatul in mod independent. Acestia nu pot fi obligati prin instructiuni si nu pot primi mandat imperativ.
Cetatenia europeana ofera mai multe drepturi de vot
Cetatenia europeana a fost introdusa de Tratatul de la Maastricht. Aceasta ofera cetatenilor posibilitatea de a vota in alegerile europene si cele locale in tara de rezidenta, indiferent de ce nationalitate au. Cetatenii europeni pot si sa candideze la alegerile europene si locale in tara de rezidenta.
Comisia pentru Afaceri constitutionale lucreaza in momentul de fata asupra unei propuneri de revizuire a Actului electoral, care consolideaza regulile la nivel european si face ca procesul electoral sa se concentreze mai mult pe chestiuni europene. In continuare, Parlamentul European va hotari daca adopta formal o propunere pentru alegerile din 2014 - pregatita de liberalul britanic Andrew Duff.
In Romania, alegeri europarlamentare duminica, 7 iunie
Data alegerilor europarlamentare a fost stabilita pentru 7 iunie, potrivit unei Hotarari de Guvern aprobata in sedinta de miercuri a Executivului.
Saptamana trecuta Guvernul a adoptat o Ordonanta de Urgenta prin care a modificat si a completat Legea 33/2007 privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Parlamentul European, informeaza NewsIn, citat de Hotnews.ro
Guvernul a aprobat si programul calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea membrilor din Romania in PE.
Depunerea si inregistrarea candidaturilor se vor face cel mai tarziu cu 60 de zile inainte de ziua de referinta, pe 8 aprilie 2009, ora 24,00.
In termen de 24 de ore de la inregistrarea candidaturilor, dar cel mai tarziu pe 9 aprilie 2009, se vor aduce la cunostinta publica listele de candidati si candidaturi independente.
Campania electorala va incepe cu 30 de zile inainte de ziua de referinta, adica pe 8 aprilie 2009, si se va incheia in preziua zilei de referinta, adica pe 6 iunie 2009, ora 7,00.
In termen de 24 de ore de la inregistrarea candidaturilor, dar cel mai tarziu pe 9 aprilie 2009, se vor aduce la cunostinta publica listele de candidati si candidaturi independente.
Campania electorala va incepe cu 30 de zile inainte de ziua de referinta, adica pe 8 aprilie 2009, si se va incheia in preziua zilei de referinta, adica pe 6 iunie 2009, ora 7,00.
Votarea va incepe pe 7 iunie 2009, la ora 7,00 si se va incheia pe 7 iunie 2009, la ora 21,00.
sursa: euractiv.ro
sursa: euractiv.ro
Comentarii