LA RÂUL AMSTEL AM ªEZUT ªI-AM RÂS. Amsterdamul respirã prin toti porii un erotism vicios si aparte, te loveste cu voluptatea sa sobrã, te poartã pe culoarele unei istorii mãrete si, la final, te invitã calm în decoruri suprarealiste. Capitala Olandei se viziteazã cu un amestec de desfãtare si teamã, în bãtaia crescândã a pulsului greu încercat de fuga teribilã a bicicletei. Începem de la capãt: nu existã niciun oras pe glob precum Amsterdam. Capitala Olandei încearcã imposibilul la fiecare pas, obligând perfectiunea sã capete grade de comparatie. “Venetia Nordului”? Mult mai mult decât atât, într-un oras cu peste o sutã de canale si mii de mistere. Nici mãcar Parisul nu se poate mândri cu atâtea poduri: Amsterdamul are peste 1200, tãind rãzvrãtit apele unui râu, Amstel, pe care locuitorii acestui oras au învãtat sã-l îmblânzeascã si sã-l pretuiascã.“Inelele din jurul iadului”
Amstelul a oferit, de fapt, totul acestui oras fermecãtor si relaxat. Mergem câteva secole în spate: la început n-a fost cuvântul, ci o mânã de pescari decisi sã transforme o mlastinã în asezare umanã. Cum? Au început sã “fure” pãmânt apelor, printr-un sistem inovator de diguri. Asa cã asezãrii i s-a spus, simplu, Amsterdam – “barajul de pe Amstel”. Dupã ce teritoriile olandeze si-au obtinut independenta fatã de Spania, orasul a fost pus fatã în fatã cu sansa: intoleranta religioasã dispãruse, iar rãzboaiele confesionale au trimis aici evreii bogati din Peninsula Ibericã, hughenotii din Franta sau comerciantii de diamante din Anvers.
În secolul al XVII-lea, toate planetele s-au aliniat favorabil pentru Amsterdam, devenit în câteva decenii cel mai mare centru financiar al Europei si orasul numãrul unu al lumii. Amstelul îsi juca rolul cel mai fericit în istoria orasului: companiile maritime din oras aprovizionau întregul continent cu tot ce vã puteti imagina: de la mirodenii pânã la rom si trestie de zahãr. O cifrã explicã totul: la finalul secolului al XVII-lea, Amsterdamul era locuit de peste 200.000 de oameni. În plus, centrul de astãzi al orasului trecuse deja prin celebrul proces de sistematizare, inventând canalele dispuse în cercuri concentrice în jurul Pietei Dam, precum “inelele” din jurul iadului, dupã cum remarca odatã Albert Camus.
Transformat, treptat, în cel mai mare port al lumii pre-industriale, Amsterdamul a cãpãtat ceva din firea nestatornicã si vicioasã a marinarilor care i-au cãlcat pãmântul. Istoria fabuloasã a acestui oras e legatã prin fire invizibile de matelotii sãi, oameni care i-au adus bogãtia si faima, dar si farmecul aparte: lipsa de prejudecãti, relaxarea, hotãrârea.
O arhitecturã de poveste
Amsterdamul este orasul turistic perfect . Cu peste patru milioane de vizitatori anual, el ocupã un loc în topul celor mai importante destinatii europene. Magnetismul capitalei olandeze este lesne de explicat. Suficient de mic pentru a fi parcurs la pas, Amsterdamul oferã sentimentul unui oras dedicat exclusiv oamenilor sãi: poduri arcuite si alei îmbrãcate în piatrã cubicã, strãdute înguste si eliberate de teroarea traficului, canale nesfârsite curgând lenes de-a lungul râului Amstel. ªi încã ceva: o arhitecturã pentru care nu s-a inventat încã atributul potrivit.
Clãdirile orasului sunt, pur si simplu, fantastice. Poate doar Calea Regalã din Praga (strada Celetna) sã rivalizeze arhitectural cu oferta renascentistã a Amsterdamului. Nu existã dubiu, clãdirile istorice ale capitalei olandeze sunt o marcã recunoscutã peste tot în lume. Case înalte si înguste, cu ferestre largi si fatade colorate aiuritor amintesc de firea practicã a locuitorilor Amsterdamului: pe un petec de pãmânt amenintat în permanentã de ape, spatiul e vital si trebuie gestionat cu grijã. Imaginatia a oferit aici toate rãspunsurile, iar o zi petrecutã la pas sau pe bicicletã în zona centralã a orasului poate oferi cea mai frumoasã experientã turisticã din lume.
Am zis bicicletã?
E un truism: Amsterdamul este probabil cel mai prietenos oras de pe glob cu mediul înconjurãtor. Mai nimeni nu foloseste aici masina în zonele centrale. Pistele de biciclisti împânzesc tot orasul, iar prioritatea e un cuvânt inutil si desuet aproape. Privelistea poate fi uneori ruptã din alt univers: peste tot, bãrbati îmbrãcati în costume impecabile si doamne în taioare pedaleazã necontenit. Sunt peste 500.000 de biciclete în orasul acesta, unde nimic nu pare extravagant. Poate doar masinile.
Amsterdamul poate fi cucerit doar cu bunãvointa de a face putinã miscare. Este, poate, singurul pret pe care îl cere.
PLÃCERILE PERMISE
“Dacã nu faci rãu celor din jur, esti liber sã iei propriile decizii”
În Olanda, circulã o axiomã: Rotterdam-ul este pentru cei care vor sã munceascã, Haga este locul ideal pentru a trãi, iar Amsterdamul este pentru cei care vor sã se distreze. Cuvintele sunt aproximative si nu descriu pe deplin realitatea. Perceptia relaxatã asupra orasului de pe Amstel retine însã un miez de adevãr. Amsterdamul este o citadelã a distractiei si a uitãrii de sine. Existã câte ceva pentru fiecare viciu tolerabil, în capitala unei tãri care a înteles cã sexul si drogurile usoare se pot trasnforma în industrii profitabile. Calculul financiar este însã doar o parte a povestii. Prostitutia e, de fapt, o parte integrantã a acestui oras populat pe vremuri de marinari. Drogurile usoare au si ele o istorie aparte: într-un oras ce gãzduieste sute de nationalitãti, toleranta e mult mai importantã decât strictetea.
Nu vã faceti iluzii: în Amsterdam nu puteti face orice, oriunde, oricând. Localnicii stiu cã fiecare e liber sã ia propriile decizii, singura conditie fiind ca actiunile tale sã nu dãuneze celor din jur. Încã un mit: Amsterdamul poate fi vizitat fãrã ca turistul sã fie constient de prezenta “viciilor” în jurul sãu. E imposibil sã le eviti: “cartierul rosu” se aflã chiar în apropierea Pietei Dam, iar celebrele coffeeshop-uri (locuri special amenajate unde se poate cumpãra si consuma marijuana) sunt peste tot (existã peste 300 de “cafenele” în Amsterdam). Este decizia fiecãruia de a accepta sau refuza tentatia. Restul e doar o discutie inutilã despre aspectele pozitive si negative venite în trena tolerantei extreme pe care o practicã capitala olandezã.
LA UN PAS
Saboti, lalele, mori de vânt si brânzã
Amsterdamul este un oras aparte si pentru cã, paradoxal, vã invitã sã-i vizitati împrejurimile. Pentru precizie: Olanda e o tarã suficient de micã pentru ca distantele sã nu sperie pe nimeni. Dacã vã aflati pentru mai multe zile în capitala olandezã, aveti posibilitatea sã cãlcati pe urmele lui Rembrandt sau sã vã plimbati prin decorurile pitoresti ale localitãtilor din apropierea Amsterdamului. Volendam si Edam sunt aproape de neevitat dacã sunteti în cãutarea sabotilor traditionali ciopliti din lemnul malurilor mlãstinoase sau a rotitelor de brânzã, celebre în lumea întreagã. Pentru terapii vizuale impresionante, vã stau la dispozitie si Haarlem, un orãsel situat în vestul Amsterdamului, la doar 19 kilometri, cu edificiile sale gotice, sau Keukenhof, o grãdinã floralã întinsã pe 28 de hectare si populatã cu sute de mii de lalele. O ultimã sugestie: la doar 30 de kilometri de Amsterdam se aflã Alkmaar, un orãsel care organizeazã în fiecare vineri, pe timpul verii, o piatã traditionalã de brânzeturi. Experienta poate fi fascinantã.
RECOMANDÃRI
sursa: evz.roAmstelul a oferit, de fapt, totul acestui oras fermecãtor si relaxat. Mergem câteva secole în spate: la început n-a fost cuvântul, ci o mânã de pescari decisi sã transforme o mlastinã în asezare umanã. Cum? Au început sã “fure” pãmânt apelor, printr-un sistem inovator de diguri. Asa cã asezãrii i s-a spus, simplu, Amsterdam – “barajul de pe Amstel”. Dupã ce teritoriile olandeze si-au obtinut independenta fatã de Spania, orasul a fost pus fatã în fatã cu sansa: intoleranta religioasã dispãruse, iar rãzboaiele confesionale au trimis aici evreii bogati din Peninsula Ibericã, hughenotii din Franta sau comerciantii de diamante din Anvers.
În secolul al XVII-lea, toate planetele s-au aliniat favorabil pentru Amsterdam, devenit în câteva decenii cel mai mare centru financiar al Europei si orasul numãrul unu al lumii. Amstelul îsi juca rolul cel mai fericit în istoria orasului: companiile maritime din oras aprovizionau întregul continent cu tot ce vã puteti imagina: de la mirodenii pânã la rom si trestie de zahãr. O cifrã explicã totul: la finalul secolului al XVII-lea, Amsterdamul era locuit de peste 200.000 de oameni. În plus, centrul de astãzi al orasului trecuse deja prin celebrul proces de sistematizare, inventând canalele dispuse în cercuri concentrice în jurul Pietei Dam, precum “inelele” din jurul iadului, dupã cum remarca odatã Albert Camus.
Transformat, treptat, în cel mai mare port al lumii pre-industriale, Amsterdamul a cãpãtat ceva din firea nestatornicã si vicioasã a marinarilor care i-au cãlcat pãmântul. Istoria fabuloasã a acestui oras e legatã prin fire invizibile de matelotii sãi, oameni care i-au adus bogãtia si faima, dar si farmecul aparte: lipsa de prejudecãti, relaxarea, hotãrârea.
O arhitecturã de poveste
Amsterdamul este orasul turistic perfect . Cu peste patru milioane de vizitatori anual, el ocupã un loc în topul celor mai importante destinatii europene. Magnetismul capitalei olandeze este lesne de explicat. Suficient de mic pentru a fi parcurs la pas, Amsterdamul oferã sentimentul unui oras dedicat exclusiv oamenilor sãi: poduri arcuite si alei îmbrãcate în piatrã cubicã, strãdute înguste si eliberate de teroarea traficului, canale nesfârsite curgând lenes de-a lungul râului Amstel. ªi încã ceva: o arhitecturã pentru care nu s-a inventat încã atributul potrivit.
Clãdirile orasului sunt, pur si simplu, fantastice. Poate doar Calea Regalã din Praga (strada Celetna) sã rivalizeze arhitectural cu oferta renascentistã a Amsterdamului. Nu existã dubiu, clãdirile istorice ale capitalei olandeze sunt o marcã recunoscutã peste tot în lume. Case înalte si înguste, cu ferestre largi si fatade colorate aiuritor amintesc de firea practicã a locuitorilor Amsterdamului: pe un petec de pãmânt amenintat în permanentã de ape, spatiul e vital si trebuie gestionat cu grijã. Imaginatia a oferit aici toate rãspunsurile, iar o zi petrecutã la pas sau pe bicicletã în zona centralã a orasului poate oferi cea mai frumoasã experientã turisticã din lume.
Am zis bicicletã?
E un truism: Amsterdamul este probabil cel mai prietenos oras de pe glob cu mediul înconjurãtor. Mai nimeni nu foloseste aici masina în zonele centrale. Pistele de biciclisti împânzesc tot orasul, iar prioritatea e un cuvânt inutil si desuet aproape. Privelistea poate fi uneori ruptã din alt univers: peste tot, bãrbati îmbrãcati în costume impecabile si doamne în taioare pedaleazã necontenit. Sunt peste 500.000 de biciclete în orasul acesta, unde nimic nu pare extravagant. Poate doar masinile.
Amsterdamul poate fi cucerit doar cu bunãvointa de a face putinã miscare. Este, poate, singurul pret pe care îl cere.
PLÃCERILE PERMISE
“Dacã nu faci rãu celor din jur, esti liber sã iei propriile decizii”
În Olanda, circulã o axiomã: Rotterdam-ul este pentru cei care vor sã munceascã, Haga este locul ideal pentru a trãi, iar Amsterdamul este pentru cei care vor sã se distreze. Cuvintele sunt aproximative si nu descriu pe deplin realitatea. Perceptia relaxatã asupra orasului de pe Amstel retine însã un miez de adevãr. Amsterdamul este o citadelã a distractiei si a uitãrii de sine. Existã câte ceva pentru fiecare viciu tolerabil, în capitala unei tãri care a înteles cã sexul si drogurile usoare se pot trasnforma în industrii profitabile. Calculul financiar este însã doar o parte a povestii. Prostitutia e, de fapt, o parte integrantã a acestui oras populat pe vremuri de marinari. Drogurile usoare au si ele o istorie aparte: într-un oras ce gãzduieste sute de nationalitãti, toleranta e mult mai importantã decât strictetea.
Nu vã faceti iluzii: în Amsterdam nu puteti face orice, oriunde, oricând. Localnicii stiu cã fiecare e liber sã ia propriile decizii, singura conditie fiind ca actiunile tale sã nu dãuneze celor din jur. Încã un mit: Amsterdamul poate fi vizitat fãrã ca turistul sã fie constient de prezenta “viciilor” în jurul sãu. E imposibil sã le eviti: “cartierul rosu” se aflã chiar în apropierea Pietei Dam, iar celebrele coffeeshop-uri (locuri special amenajate unde se poate cumpãra si consuma marijuana) sunt peste tot (existã peste 300 de “cafenele” în Amsterdam). Este decizia fiecãruia de a accepta sau refuza tentatia. Restul e doar o discutie inutilã despre aspectele pozitive si negative venite în trena tolerantei extreme pe care o practicã capitala olandezã.
Peste 40 de spectacole
diferite se organizeazã, searã de searã, în Amsterdam
diferite se organizeazã, searã de searã, în Amsterdam
LA UN PAS
Saboti, lalele, mori de vânt si brânzã
Amsterdamul este un oras aparte si pentru cã, paradoxal, vã invitã sã-i vizitati împrejurimile. Pentru precizie: Olanda e o tarã suficient de micã pentru ca distantele sã nu sperie pe nimeni. Dacã vã aflati pentru mai multe zile în capitala olandezã, aveti posibilitatea sã cãlcati pe urmele lui Rembrandt sau sã vã plimbati prin decorurile pitoresti ale localitãtilor din apropierea Amsterdamului. Volendam si Edam sunt aproape de neevitat dacã sunteti în cãutarea sabotilor traditionali ciopliti din lemnul malurilor mlãstinoase sau a rotitelor de brânzã, celebre în lumea întreagã. Pentru terapii vizuale impresionante, vã stau la dispozitie si Haarlem, un orãsel situat în vestul Amsterdamului, la doar 19 kilometri, cu edificiile sale gotice, sau Keukenhof, o grãdinã floralã întinsã pe 28 de hectare si populatã cu sute de mii de lalele. O ultimã sugestie: la doar 30 de kilometri de Amsterdam se aflã Alkmaar, un orãsel care organizeazã în fiecare vineri, pe timpul verii, o piatã traditionalã de brânzeturi. Experienta poate fi fascinantã.
RECOMANDÃRI
- Transportul public în Amsterdam este excelent, iar tramvaiele pot fi, adesea, cea mai bunã solutie dacã doriti sã ajugeti rapid în zona centralã.
- Amsterdamul este un oras imprevizibil din punct de vedere climatic. Puteti avea parte de zile însorite, dar si de perioade ploioase. În lunile de varã, temperaturile medii nu depãsesc 20 de grade si, de aceea, ar fi ideal sã aveti întotdeauna o jachetã, pentru orice eventualitate.
- Bicicletele pot fi închiriate de la centrele special amenajate. Gãsiti o varietate de oferte în zona centralã a orasului. Regula e simplã: pretul de închiriere scade odatã cu numãrul de zile pentru care solicitati bicicleta.
- Dacã plãnuiti sã vizitati cât mai multe muzee si sã folositi transportul public, cea mai bunã decizie ar fi sã vizitati unul din sediile vvv (oficii turistice, gãsiti unul în apropierea gãrii), de unde puteti procura un card special care oferã reduceri majore la majoritatea obiectivelor turistice ale orasului. Mai mult, cardul include si o serie de discount-uri la restaurante sau cumpãrãturi. Un card valabil timp de trei zile costã aproximativ 55 de euro .
Comentarii