Comisia prezidentialã pentru analiza riscurilor sociale si demografice face o radiografie durã a realitãtilor din tara noastrã. Resurse umane necalificate, educatie neperformantã, sistem de pensii devalizat si folosit ca instrument politic. Asa aratã tabloul societãtii românesti dupã 20 de ani de la Revolutie. Raportul intitulat „Riscuri si inechitãti sociale în România” si coordonat de profesorul Marian Preda, decanul Facultãtii de sociologie de la Universitatea din Bucuresti, aratã care sunt bubele de care suferã România. „Am scris acest raport pentru cã trebuie obligatoriu sã se facã ceva. Datele statistice aratã cã în România riscurile demografice si sociale sunt enorme. Vom avea 16 milioane de oameni în 2050, deci o populatie îmbãtrânitã si un sistem de pensii în colaps dacã va continua asa”, a declarat Marian Preda. 1 Resursele umane, necalificate si prost plãtite
Documentul aratã cã resursele umane din structurile administratiei din mediul rural mai ales au fost insuficient calificate si prost plãtite. Ele au fost controlate politic de la vârf, la nivelul ministerelor, agentiilor si directiilor si s-au schimbat continuu, dar nu pe criteriul competentei.
Interesele politice interne au presupus, pentru fiecare partid sau coalitie, plasarea în functii a clientelei de partid care sã fie rãsplãtitã pentru serviciile aduse si sã asigure cu resurse acele categorii sociale care sustin partidul, mai ales în anii electorali.
2 Sistemul de pensii, manipulat politic
Cercetarea aratã cã sistemul public de pensii este scãpat de sub control de institutiile statului. El a fost manipulat politic si devalizat. Parlamentarii si-au votat singuri pensii speciale fãrã sã fi contribuit la sistemul public de pensii, magistratii au dat verdicte în favoarea lor pentru a avea un sistem privilegiat de sporuri salariale si de pensionare.
La fel s-a întâmplat si în cazul persoanelor pensionate din structurile Ministerului Apãrãrii Nationale, ale Ministerului de Interne si ale Serviciului Român de Informatii. Functionarii publici de vârf din ministere si agentii si-au creat un sistem de salarizare care a sãpat o prãpastie între veniturile lor foarte mari si veniturile modeste ale celorlalti angajati.
În plus, acesti înalti functionari si-au creat sisteme de retribuire suplimentarã prin plasarea în consilii de administratie sau consilii de privatizare. Chiar si preotii, o categorie socialã cu mare influentã în comunitãti, au obtinut privilegii materializate în salarii din bani publici, subventionarea masivã a constructiei si reparatiei bisericilor, obligativitatea predãrii religiei în scoli care asigurã locuri de muncã si venituri absolventilor facultãtilor de teologie.
Pensionãrile frauduloase la care s-au adãugat cele anticipate au condus la cresterea numãrului de pensionari de la 3,5 milioane în 1990 la peste 6 milioane în 2000. Numãrul pensionarilor de invaliditate a crescut de patru ori dupã 1990, ajungând în unele judete precum Bihor si Satu Mare la 30% din total. În acelasi timp, numãrul de salariati a scãzut în aceeasi perioadã de la 8,1 la 4,6 milioane. Pe termen mediu si lung raportul dintre pensionari si salariati se va mentine ridicat.
3 Vârstnicii, mai protejati decât familiile cu copii
Cercetarea aratã cã cea mai mare parte a veniturilor este cheltuitã de români pentru acoperirea nevoilor de bazã, alimentatie, locuintã, sãnãtate. Partea care rãmâne pentru educatie si culturã este foarte micã, insuficientã pentru un trai decent.
Sistemul de protectie socialã ocroteste mai putin copiii si familiile cu copii decât pensionarii. Potrivit aceleiasi surse, 25% din copiii cu vârste între 0 si 15 ani trãiau în 2007 în gospodãrii sãrace, fiind cea mai înaltã ratã a sãrãciei din tãrile UE, cu exceptia Italiei.
4 Educatia, neperformantã
Elevii români obtin performante slabe la testãrile pentru învãtãmântul preuniversitar. Nicio universitate din România nu este în topul mondial al primelor 500 de astfel de institutii. Raportul aratã cã mitul elitelor înalt performante trebuie abandonat pentru cã elevii foarte bine pregãtiti sunt cei care emigreazã imediat dupã încheierea studiilor liceale.
5 Migratia numãrã 2,5 milioane de români
Raportul aratã cã, cel mai probabil, în strãinãtate se aflã peste 2,5 milioane de persoane emigrate. tãrile de destinatie sunt mai ales Italia si Spania. Numãrul copiilor care au întrerupt scoala în România si au plecat împreunã cu pãrintii este de 30.000 numai în perioada 2006-2009. Ponderea românilor care doresc sã se întoarcã în tarã este sub 30% din totalul celor aflati în strãinãtate. Motivele pentru care nu vor sã se întoarcã în tarã sunt legate de coruptie, birocratie excesivã si proasta functionare a institutiilor statului.
6 Piata muncii, la mare distantã de cea europeanã
Îmbãtrânirea populatiei, migratia lucrãtorilor, lipsa unei coordonãri între cerintele pietei muncii si educatie sunt tot atâtea motive care au tinut la distantã piata fortei de muncã din România de cea din celelalte tãri UE.
În plus, piata româneascã a fortei de muncã este marcatã de prea multe structuri neeoropene: agriculturã de subzistentã, prea putini salariati si prea putini patroni, riscuri foarte mari de a deveni sãrac pentru oamenii care muncesc, somaj redus, dar de lungã duratã si somaj mascat.
Inegalitãtile salariale din România sunt de neimaginat într-o economie bazatã pe competitivitate. Astfel, câstigurile medii din unitãtile de stat au fost cu 50% mai mari decât în cele private, iar cele din regiile autonome, cu 40% mai mari decât în societãtile comerciale. În economia României, meritul este dat de vechimea în muncã si de angajarea la stat, unde se trãieste din impozitele colectate din mediul privat.
Istoria raportului începe în 2007
Raportul „Riscuri si inechitãti sociale în România” are 350 de pagini si a fost elaborat de o comisie compusã din experti în politici sociale, asistentã socialã si demografie. Ideea raportului a venit în iulie 2007, în urma unei discutii la un simpozion despre starea României.
La acest simpozion desfãsurat la Sibiu, la care a fost prezent si presedintele Traian Bãsescu, au participat printre altii academicianul Vasile Ghetãu si prof. univ.dr. Dumitru Sandu. ªeful statului s-a arãtat interesat de ce au discutat, iar în ianuarie 2009 s-a format comisia prezidentialã pentru analiza riscurilor sociale si demografice.
Observator pentru monitorizarea stãrii societãtii
Adevãrul: Ce urmeazã dupã acest raport?
Marian Preda: Pentru fiecare domeniu în parte am fãcut niste recomandãri. Dar la finalul raportului am propus elaborarea unui pact social national care sã fie agreat de toatã lumea, de la partide politice pânã la Bisericã.
La începutul anului viitor, dupã ce se va termina cu toate alegerile, se va elabora un proiect pentru acest pact. Noi am mai propus si înfiintarea unui Observator Social National, care sã furnizeze decidentilor date sub forma unor indicatori care sã fie grupati într-un raport anual asupra stãrii societãtii. Aceste date trebuie sã fie folosite pentru a se corecta problemele care existã în diverse domenii.
În raport ati analizat mai multe domenii. La care stãm cel mai prost?
Stãm foarte prost la toate domeniile. De exemplu, rata de ocupare în România este printre cele mai mici din Europa. Doar 36% din populatia activã din rural lucreazã pentru un salariu. Cei mai multi sunt zilieri. Sunt mai multi pensionari decât salariati.
Dacã mentinem actualele conditii de pensionare, atunci riscurile pentru sistemul national de asigurãri este foarte mare. În 2050 s-ar putea ajunge ca 45% din populatia României sã fie la pensie, plus copiii si persoanele cu dizabilitãti.
Ce ne puteti spune despre prostitutie si droguri?
Problema consumului de droguri si a prostitutiei este si ea semnificativã. În alte tãri în care prostitutia a fost legalizatã nu a scãzut numãrul persoanelor care practicã prostitutia, dar au fost aduse în zona de control sanitar.
Referitor la droguri, noi nu militãm pentru legalizarea lor asa cum gresit s-a înteles. Este vorba despre dezincriminare, ceea ce nu este acelasi lucru cu legalizarea. Dezincriminarea consumului înseamnã o întãrire a controlului asupra traficantilor de droguri. ;
Cine este Marian Preda
~ adevarul.roDocumentul aratã cã resursele umane din structurile administratiei din mediul rural mai ales au fost insuficient calificate si prost plãtite. Ele au fost controlate politic de la vârf, la nivelul ministerelor, agentiilor si directiilor si s-au schimbat continuu, dar nu pe criteriul competentei.
Interesele politice interne au presupus, pentru fiecare partid sau coalitie, plasarea în functii a clientelei de partid care sã fie rãsplãtitã pentru serviciile aduse si sã asigure cu resurse acele categorii sociale care sustin partidul, mai ales în anii electorali.
2 Sistemul de pensii, manipulat politic
Cercetarea aratã cã sistemul public de pensii este scãpat de sub control de institutiile statului. El a fost manipulat politic si devalizat. Parlamentarii si-au votat singuri pensii speciale fãrã sã fi contribuit la sistemul public de pensii, magistratii au dat verdicte în favoarea lor pentru a avea un sistem privilegiat de sporuri salariale si de pensionare.
La fel s-a întâmplat si în cazul persoanelor pensionate din structurile Ministerului Apãrãrii Nationale, ale Ministerului de Interne si ale Serviciului Român de Informatii. Functionarii publici de vârf din ministere si agentii si-au creat un sistem de salarizare care a sãpat o prãpastie între veniturile lor foarte mari si veniturile modeste ale celorlalti angajati.
În plus, acesti înalti functionari si-au creat sisteme de retribuire suplimentarã prin plasarea în consilii de administratie sau consilii de privatizare. Chiar si preotii, o categorie socialã cu mare influentã în comunitãti, au obtinut privilegii materializate în salarii din bani publici, subventionarea masivã a constructiei si reparatiei bisericilor, obligativitatea predãrii religiei în scoli care asigurã locuri de muncã si venituri absolventilor facultãtilor de teologie.
Pensionãrile frauduloase la care s-au adãugat cele anticipate au condus la cresterea numãrului de pensionari de la 3,5 milioane în 1990 la peste 6 milioane în 2000. Numãrul pensionarilor de invaliditate a crescut de patru ori dupã 1990, ajungând în unele judete precum Bihor si Satu Mare la 30% din total. În acelasi timp, numãrul de salariati a scãzut în aceeasi perioadã de la 8,1 la 4,6 milioane. Pe termen mediu si lung raportul dintre pensionari si salariati se va mentine ridicat.
3 Vârstnicii, mai protejati decât familiile cu copii
Cercetarea aratã cã cea mai mare parte a veniturilor este cheltuitã de români pentru acoperirea nevoilor de bazã, alimentatie, locuintã, sãnãtate. Partea care rãmâne pentru educatie si culturã este foarte micã, insuficientã pentru un trai decent.
Sistemul de protectie socialã ocroteste mai putin copiii si familiile cu copii decât pensionarii. Potrivit aceleiasi surse, 25% din copiii cu vârste între 0 si 15 ani trãiau în 2007 în gospodãrii sãrace, fiind cea mai înaltã ratã a sãrãciei din tãrile UE, cu exceptia Italiei.
4 Educatia, neperformantã
Elevii români obtin performante slabe la testãrile pentru învãtãmântul preuniversitar. Nicio universitate din România nu este în topul mondial al primelor 500 de astfel de institutii. Raportul aratã cã mitul elitelor înalt performante trebuie abandonat pentru cã elevii foarte bine pregãtiti sunt cei care emigreazã imediat dupã încheierea studiilor liceale.
5 Migratia numãrã 2,5 milioane de români
Raportul aratã cã, cel mai probabil, în strãinãtate se aflã peste 2,5 milioane de persoane emigrate. tãrile de destinatie sunt mai ales Italia si Spania. Numãrul copiilor care au întrerupt scoala în România si au plecat împreunã cu pãrintii este de 30.000 numai în perioada 2006-2009. Ponderea românilor care doresc sã se întoarcã în tarã este sub 30% din totalul celor aflati în strãinãtate. Motivele pentru care nu vor sã se întoarcã în tarã sunt legate de coruptie, birocratie excesivã si proasta functionare a institutiilor statului.
6 Piata muncii, la mare distantã de cea europeanã
Îmbãtrânirea populatiei, migratia lucrãtorilor, lipsa unei coordonãri între cerintele pietei muncii si educatie sunt tot atâtea motive care au tinut la distantã piata fortei de muncã din România de cea din celelalte tãri UE.
În plus, piata româneascã a fortei de muncã este marcatã de prea multe structuri neeoropene: agriculturã de subzistentã, prea putini salariati si prea putini patroni, riscuri foarte mari de a deveni sãrac pentru oamenii care muncesc, somaj redus, dar de lungã duratã si somaj mascat.
Inegalitãtile salariale din România sunt de neimaginat într-o economie bazatã pe competitivitate. Astfel, câstigurile medii din unitãtile de stat au fost cu 50% mai mari decât în cele private, iar cele din regiile autonome, cu 40% mai mari decât în societãtile comerciale. În economia României, meritul este dat de vechimea în muncã si de angajarea la stat, unde se trãieste din impozitele colectate din mediul privat.
Istoria raportului începe în 2007
Raportul „Riscuri si inechitãti sociale în România” are 350 de pagini si a fost elaborat de o comisie compusã din experti în politici sociale, asistentã socialã si demografie. Ideea raportului a venit în iulie 2007, în urma unei discutii la un simpozion despre starea României.
La acest simpozion desfãsurat la Sibiu, la care a fost prezent si presedintele Traian Bãsescu, au participat printre altii academicianul Vasile Ghetãu si prof. univ.dr. Dumitru Sandu. ªeful statului s-a arãtat interesat de ce au discutat, iar în ianuarie 2009 s-a format comisia prezidentialã pentru analiza riscurilor sociale si demografice.
Observator pentru monitorizarea stãrii societãtii
Adevãrul: Ce urmeazã dupã acest raport?
Marian Preda: Pentru fiecare domeniu în parte am fãcut niste recomandãri. Dar la finalul raportului am propus elaborarea unui pact social national care sã fie agreat de toatã lumea, de la partide politice pânã la Bisericã.
La începutul anului viitor, dupã ce se va termina cu toate alegerile, se va elabora un proiect pentru acest pact. Noi am mai propus si înfiintarea unui Observator Social National, care sã furnizeze decidentilor date sub forma unor indicatori care sã fie grupati într-un raport anual asupra stãrii societãtii. Aceste date trebuie sã fie folosite pentru a se corecta problemele care existã în diverse domenii.
În raport ati analizat mai multe domenii. La care stãm cel mai prost?
Stãm foarte prost la toate domeniile. De exemplu, rata de ocupare în România este printre cele mai mici din Europa. Doar 36% din populatia activã din rural lucreazã pentru un salariu. Cei mai multi sunt zilieri. Sunt mai multi pensionari decât salariati.
Dacã mentinem actualele conditii de pensionare, atunci riscurile pentru sistemul national de asigurãri este foarte mare. În 2050 s-ar putea ajunge ca 45% din populatia României sã fie la pensie, plus copiii si persoanele cu dizabilitãti.
Ce ne puteti spune despre prostitutie si droguri?
Problema consumului de droguri si a prostitutiei este si ea semnificativã. În alte tãri în care prostitutia a fost legalizatã nu a scãzut numãrul persoanelor care practicã prostitutia, dar au fost aduse în zona de control sanitar.
Referitor la droguri, noi nu militãm pentru legalizarea lor asa cum gresit s-a înteles. Este vorba despre dezincriminare, ceea ce nu este acelasi lucru cu legalizarea. Dezincriminarea consumului înseamnã o întãrire a controlului asupra traficantilor de droguri. ;
Cine este Marian Preda
- Marian Preda este decan al Facultãtii de Sociologie de la Universitatea din Bucurest.ll Este doctor în sociologie, specializat în politici sociale.
- A fost consultant pentru pregãtirea „Cãrtii Verzi a Populatiei României“, adoptatã de Guvernul României în 2007.
- Este autor al mai multor cãrti de sociologie, printre care „Sistemul de asigurãri de pensii în România: probleme majore si solutii“ si „Consumul de droguri în rândul tinerilor din România“.
Comentarii