#parteneriatcultural Interviu EuropaNova

Proiectul "Parcours d'artistes" demarat de Asociatia EuropaNova Bruxelles​ si Mirela Nita Sandu si mediatizat de Asociatia "RomBel-Romani in Belgia" continua cu noi povesti pline de inspiratie. Toate interviurile sunt realizate in limba franceza, iar astazi ne dam intalnire cu Georgeta Suta, care expune in spatiul EuropaNova Bruvelles (Clos du Parnasse, 11 E, 1050 Ixelles) - vernisajul expozitiei "La poesie des couleurs" are loc in data de 29 mai 2021. A inceput sa scrie destul de tarziu, dupa sosirea in Belgia in 2013, iar primul volum de poezie i-a fost publicat cand avea varsta de 50 de ani. 

Iata ce spune Georgeta Sutu pe pagina Facebook: "17 mai 2013 -17 mai 2021- Au trecut 8 ani de la prima mea întâlnire cu...Belgia ! La ceas aniversar nu se putea să primesc în dar un cadou mai frumos ca și acesta. Mulțumesc frumos Europanova Bruxelles, mulțumesc frumos domnei Mirela Nita Sandu pentru încrederea pe care mi-a acordat-o, mulțumesc frumos Avdia Avrumutoae pentru recomandare. Nici în cele mai frumoase vise nu credeam că voi avea o expoziție personală de pictură! Cei 8 ani au lasat ,,urme" frumoase în viața mea și nu pot decat să spun azi cu sufletul deschis ,,MULȚUMESC BELGIA !''

Pour Georgeta Suta, “la peinture et la poésie sont plus que des mots  et des couleurs, plus qu’un état d’esprit, plus qu’un livre ou une toile ! La poésie et la peinture sont une âme qui se réjouit, qui pleure, qui crie, qui chuchote !

Cei 7 ani de acasa, leaganul copilariei, bunici si parinti, plecatul in lume in cautarea sortii si legatura indestructibila cu ceea ce lasam in urma. Despre toate acestea am invitat-o sa ne vorbeasca pe doamna Elena Rentea .. o prezenta calda, iubitoare a traditiilor populare, o munteanca toata suflet ! Impreuna cu Asociatia RomBel – Romani in Belgia am realizat pana acum impreuna doua proiecte in 2021 si multe altele vor mai veni.

25 aprilie – Atelier de incondeiat oua de Pasti, alaturi de mesterul popular Parasca Cocuta Moroz

9 mai – Ziua Nationala a Portului Popular din Romania, sarbatorita la Bruxelles

* Te invit sa ne spui cateva cuvinte despre tine, ce ai invatat in cei 7 ani de acasa si ai pastrat si aplicat apoi in viata? Ce parere ai despre faptul ca de multe ori mesterii populari nu mai au cui transmite aceasta mostenire? Nu la nivel de informatie, ci de lucru, sa invete pe cei tineri un mestesug. Tot auzim expresia despre mesterii din lumea satelor: « ultimul opincar », « ultimul cojocar »...

Sunt munteancă, vin din Obârșia Miorița, locul unde s-a plămădit cunoscuta baladă « Miorița », respectiv Com.Cașin, județul Bacău si am crescut într-o familie tradițională unde educația, respectul, hărnicia erau lucruri primordiale, care mi-au călăuzit pașii în viață. Dragostea pentru portul popular și folclor le-am moștenit din familie, în casa bunicilor materni unde am crescut, straiele populare erau la loc de cinste și îmbrăcate de întreaga familie la evenimentele importante și la biserică. Unele piese le-am moștenit și eu și le consider ca «Templu la purtător », deoarece când vorbesc de portul popular  și tradiții simt legătura cu strămoșii, cu istoria prin care ne reprezentam țara, fiind cartea de identitate a neamului nostru românesc.

La scoala românească elevii si profesorii si-au scufundat impreuna mainile in covata de aluat si au facut cozonaci .. ca la mama acasa. S-au pregatit sa intampine Sfintele Sarbatori de Paști 2021 cu oua colorate, bunataturi culinare, au confectionat si scris felicitari si au socializat romaneste. "Înregistrarile pot fi utilizate la clasa ca punct de plecare în explicarea traditiei românesti de incondeiere. Evenimentul a fost apreciat de cei prezenti, dar, totodata, si de cei absenti prin folosirea materialelor în scop didactic." - spune Mirela Sandu Nita, vicepresedinte EuropaNova, vorbind despre filmuletele realizate cu ocazia activitatii, care au fost publicate si pe youtube. 
Iata si mesajul lor: "Noi sarbatorim cu oua incondeiate, salam de biscuiti si cozonaci. Toate sunt preparate la scoala noastra! Entuziasmul copiilor ne-a umplut sufletele de bucurie. Sa aveti parte de sarbatori minunate ! Paste fericit!" 
 
               
La 1 mai 1561, regele Carol al IX-lea a oficializat ceea ce va deveni o traditie in Franta si va fi ulterior preluata de Belgia: după ce a primit la acea dată o crenguță de lacramioare ca o amuleta care poarta noroc, a decis să o ofere doamnelor în fiecare an. la curte. Floarea este și cea a întâlnirilor romantice. Pentru o lungă perioadă de timp, în Europa au fost organizate „balurile de lacramioare”. A fost, de asemenea, unul dintre singurele baluri ale anului în care părinții nu erau admisi. În acea zi, fetele tinere se imbracau in alb, iar băieții isi decorau butonierele cu o crenguță de lacramioara (crin de vale).
 
... și Ziua Muncii.
 
1 mai 1886: sâmbătă în Chicago, s-a lansat o mișcare de protest pentru ziua de 8 ore de către sindicatele americane. O grevă urmată de 400.000 de angajați paralizează multe fabrici. Mișcarea a continuat și pe 4 mai, în timpul unei demonstrații, a fost aruncată o bombă asupra poliției care a răspuns. Evaluare: zece morți, inclusiv 7 ofițeri de poliție. Cinci anarhiști au fost condamnați la moarte.
 
20 iunie 1889: congresul celei de-a doua internaționale socialiste, întrunită la Paris pentru centenarul Revoluției Franceze, decide să facă din 1 mai o zi de luptă în întreaga lume cu obiectivul zilei de opt ore. Această dată a fost aleasă în memoria mișcării de la 1 mai 1886 din Chicago.

UNIVERSITATEA THOMAS MOORE /GEEL/ BELGIA isi prezinta programul de studii in cadrul unui webinar organizat de catre  asociatiile ADR Vlaanderen si Vatra Limburg. Webinarul va avea loc sâmbătă, 8 mai 2021, la ora 10:00 CET. Ești interesat de studii universitare? Ești interesat de o profesie care oferă multă varietate, care oferă un amestec fascinant de tehnologie și medicină și îți permite să îmbunătățesti viața oamenilor folosind abilitățile tale manuale? Atunci acest webinar este pentru pentru ține! Thomas More oferă acum aceste studii și în limba engleză. Universitatea noastră cu specializare în tehnologie ortopedică pregătește studenții pe parcursul unui program de 3 ani. Studiile sunt acreditate de organizația profesională internațională și evaluate că fiind la cel mai înalt standard. Diploma obținută oferă opțiuni excelente de angajare la nivel internațional.

ADR-Vlaanderen si Vatra Limburg, cu sprijinul Ambasadei Romaniei in Regatul Belgiei, va invita la prezentarea noului program de studii de 3 ani (in limba engleza) de tehnologie ortopedică al Universitatii Thomas More, Geel, Belgia. Acest program oferă o diplomă de licență internațională, cu oportunități de angajare internaționale deosebite.

Webinarul va avea loc sâmbătă, 8 mai 2021, la ora 10:00 CET. Acesta este link-ul evenimentului Facebook: https://www.facebook.com/events/2988175871413004/

"Cuvintele sunt ca păsările, nu țin cont de frontiere. Munții, râurile, lacurile, oceanele, mările nu vor opri niciodată zborul cuvintelor migratoare. Fie că au venit de la vecinii noștri din Europa, fie că au venit de la capătul lumii, cuvintele călătoare au zburat și și-au făcut cuib în limba română. Din Evul Mediu, în valuri succesive, mii de cuvinte ne-au trecut frontierele, aduse de neguțători sau de marinari, de călători sau de cuceritori, de savanți sau de scriitori, de conți, de soldați sau de imigranți. Toate aceste cuvinte oferite de alte limbi ne leagă de alți oameni și ne invită să călătorim spre alte orizonturi." - spune Oana Topala, incepandu-si periplul documentat prin lumea cuvintelor. Despre Oana aflam ca este absolventa a Universitatii Al.I. Cuza din Iasi, traieste in Belgia din anul 2007 si este in prezent traducătoare și interpretă autorizată la Ministerul Justiției din Belgia si profesor colaborator al Institutului Limbii Române, in proiectul "Limba si Cultura de Origine" predand cursuri de limbă, cultură și civilizație românească și de educație interculturală în școlile din Comunitatea Francofonă din Bruxelles.

Din seria "Cuvinte calatoare" articolul ei preferat este cel despre "Cuvinte si delicatese". smile Pe Oana Topala o puteti descoperi ori regasi pe blogul personal: http://www.oanatopala.eu/

 PRALÍNĂ, praline, s. f. Bomboană cu învelișul de ciocolată sau de zahăr și cu miezul de migdală sau de nucă (fr. praline).

Cuvântul „pralină” a intrat în limba română din limba franceză iar în limba franceză l-a adus… bucătarul contelui francez César de Plessis-Praslin.

Iată-ne la Montargis, nu departe de Orléans, în anul 1636, la castelul contelui César de Plessis-Praslin (1598-1675). Să ne imaginăm cum era atunci viața la castel : rochiile din catifea roșie împodobite cu pietre prețioase, tunicile brodate cu pietre rubinii, festinurile sofisticate, mirosul dulce al prăjiturilor, al merelor caramelizate, al fructelor glasate, clinchetul ustensilelor de porțelan…

#parteneriatcultural Interviu EuropaNova 

Proiectul "Parcours d'artistes" demarat de Asociatia EuropaNova Bruxelles​ si Mirela Nita Sandu si mediatizat de Asociatia "RomBel-Romani in Belgia" continua cu noi povesti pline de inspiratie. Toate interviurile sunt realizate in limba franceza, iar astazi ne dam intalnire cu Monica Tonea, pasionata de scris inca din copilarie, cand simțea că scrisul era forma care o ajuta să se exprime mai bine, care îi dădea aripi, era un "limbaj al sufletului". Monica este redactor la revistele culturale "Itaca" si 'Timpul Bruxelles", a publicat un volum de nuvele in 2019 "Piatra de Hotar" -Povestiri si reflexii- iar in aceste zile de aprilie 2021 ii apare primul sau roman, "Pasagerii", care abia asteapta sa fie descoperit de catre public. 

  • Tous ces bouts de vie que tu mets sur papier et que tu rends éternels, bouleversent-ils l’auteure Monica Tonea ? Qu’est-ce que t’apporte l’écriture de plus que tout autre passion et quel a été le plus grand défi de ta vie de femme de lettres ?

Étrangement, oui, ils me bouleversent. Je me demandais si c’était naturel ou si j’étais trop impliquée dans l’histoire de vie de mes personnages. J’avais l’impression que j’étais la seule écrivaine bouleversée par ses personnages. C’est en écoutant des podcasts dédiés à l’écriture, auxquels sont invités des écrivains qui partagent leurs expériences, que j’ai appris le contraire : nombreux écrivains s’impliquent dans l’histoire. On a une relation avec nos personnages : on les aime, on les déteste, on les réprimande. Il arrive souvent de ne pas pouvoir contrôler leur destin. Ils décident pour eux-mêmes. Voilà pourquoi je suis complètement bousillée après l’acte créatif, car ce n’est pas seulement de la fatigue mentale, mais aussi émotionnelle.

Oh, très bonne question, mais aussi difficile : qu’est-ce que l’écriture m’apporte de plus ? Je reviens à ce que j’ai dit tout à l’heure, l’écriture remplit un besoin presque physiologique. Tout comme je mange, je bois et je dors, de la même manière, j’écris. C’est curieux, mais ce n’est pas la seule passion. L’art photographique suit de près l’écriture. Je suis guidée par les mêmes besoins, presque primaires, de m’exprimer à travers ses moyens. Certes, je ne suis pas allée au bout avec la photographie. Je suis une dilettante. Toutefois, la passion de manifester la réalité à travers des images me recharge, tout comme l’écriture.