Au trecut o suta de zile de cand Herman Van Rompuy a devenit presedintele Consiliului European si Yves Leterme a devenit, pentru a doua oara, prim ministru. Au fost 100 de zile foarte tacute.

In mod surprinzator nu este greu de observat ce trebuie sa se intample. In ultimele saptamani numerosi academicieni, politicieni si persoane oficiale si-au facut cunoscute parerile, in care au analizat cu un ochi critic, ce nu a mers si ce trebuie facut. Printre acestia am putut auzi parerile fostului ministru flamand al Muncii si Educatiei si fostului presedinte al Partidului Socialist flamand Frank Vandenbroucke, economistului Paul De Grauwe;  ale consilierului economic al primului ministru Leterme, Caroline Ven; ale presedintelui Open VLD ( partidul liberal care face parte din coalitia federala) , si ale profesorului pe teme de securitate sociala , crestin-democratul Bea Cantillon.

Mesajul principal pe care il transmit aceste persoane : era in care traim nu mai este un teren fertil pentru afacerile facute in stilul curent.  Belgia trebuie sa-si recastige competitivitatea, sa se pregateasca pentru a-si putea sustine securitatea sociala, trebuie sa aduca un procent cat mai mare din populatie pe piata muncii si trebuie sa o convinga sa munceasca mai mult, si nu in ultimul rand trebuie sa reduca datoriile guvernamentale.

Pe cat de usor se gaseste cineva sa ajunga la un diagnostic corect pe atat este de greu sa se gaseasca cineva care sa inceapa tratamentul.  Lucrurile se misca foarte incet. Ministrul pensiilor, socialistul francofon Michel Daerden, a sugerat voalat sa se ia in considerare marirea orelor de lucru, dar nimic mai mult. Nu se vor lua decizii palpabile pana la alegerile din 2011.

Aceasta nu este doar o problema belgiana, ci si una europeana. Dupa cum ne-a aratat exemplul Greciei, politicienii fac schimbari doar cand presiunea externa asupra lor este mare. Presiunea poate veni din zona pietelor financiare, care speculeaza greselile guvernelor, sau poate veni de la UE sau FMI.

Belgia cunoaste aceste lucruri foarte bine. Ultima reforma economica majora a avut loc in anii ’90, pentru ca Belgia dorea sa faca parte din zona euro si trebuia sa respecte criteriile Tratatului de la Maastricht. Cand protestele de strada au devenit prea intense, politicienii au spus ca reforma trebuie sa continue datorita acestor conditii ce trebuiau respectate. Nemaiavand o astfel de justificare astazi, politicienii par sa creada ca nu este necesara o alta reforma.

 Cum vor arata urmatoarele 100 de zile din guvernarea Leterme? Se presupune ca vor fi luate anumite decizii in aprilie sau mai, si cam atat.  De la 1iulie pana la finele lui decembrie , Belgia va prezida UE si asta va fi o prioritate. Dupa aceea, va urma campania electorala. Deci nimic mai mult decat un diagnostic.

Bart Haeck

http://www.belgianaffairs.be/2010/03/a-good-diagnosis-but-no-treatment.html?utm_source=picks&utm_medium=direct

Comentarii

Name *
Code   
ChronoComments by Joomla Professional Solutions

Trimite Comentariu

Afiseaza / Ascunde formularul pentru comentarii