Luni s-a desfasurat la Bruxelles intalnirea ministrilor de externe ai UE avand ca principal scop aprobarea schemelor de functionare si organizare a Serviciului European de Actiune Externa, supranumit deja Ministerul de Externe al Europei. Cat este de important acest Serviciu pentru Romania si in ce fel ne-ar putea ajuta?
Partea goala a paharului
Catherine Ashton, Inaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, doreste ca, pana la sfarsitul anului 2010, sa fie functional primul serviciu de diplomatie comun pentru statele membre UE. Este totodata termenul la care vom putea cantari destul de fidel gradul de influenta pe care Romania il are in interiorul sistemului birocratic de la Bruxelles. Deja de ceva vreme s-a inasprit competitia dintre cele 27 de tari pentru unul dintre cele peste 7000 de posturi disponibile in cadrul acestui serviciu de politica externa. Dintre cele 136 de delegatii trimise in capitalele lumii de catre Comisia Europeana 54 au deja statut de ambasada, cele mai importante fiind desigur in marile capitale precum Washington, Beijing sau Moscova. A existat un moment in care romanii vizau postul principal de la Beijing, dar concurenti mai puternici au aparut, printre care si cel al Irlandei.
In prezent, conform mai multor declaratii ale ministrului roman de externe, Teodor Baconschi, Romania a prezentat candidaturi solide pentru Washington, Beijing si Tblisi. Daca in primele doua cazuri nu putem spera decat la o pozitie secundara, capitala Georgiei ar putea primi in curand un diplomat roman in randurile personalului ei.
Agentiile de presa noteaza din surse diplomatice ca, cel mai probabil, posturile importante din cadrul Serviciului de Actiune Externa vor fi detinute de un diplomat francez, un functionar european din Germania si de catre un politician polonez. Raman deocamdata neatribuite sase posturi de directori generali, unul dintre ele fiind dorit de Romania. Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, si-a exprimat nemultumirea legata de transparenta constituirii corpului diplomatic european, vocea sa nefiind singulara ci facand parte dintr-un cor in care mai canta Bulgaria sau Austria. Este vorba despre tarile mai mici sau membrii europeni mai noi care sunt dezavantajati de influenta tarilor importante din UE. Insa aceasta este doar partea goala a paharului.
Daca Franta, de exemplu, se teme ca noul serviciu european va fagocita cu timpul misiunile diplomatice nationale, tari precum Romania, Bulgaria, Estonia sau Olanda, stranse de usa crizei bugetare, sunt silite sa-si inchida o parte din reprezentantele externe. Serviciul de Actiune Externa s-ar transforma in aceste cazuri intr-un surogat care va scuti anumite state de cheltuieli suplimentare, mentinand totusi un anumit grad de reprezentabilitate.
Sursa: euractiv.ro
Comentarii