În aprilie 2008, clubul RO-UE a lansat un studiu intitulat „Prezenţe româneşti în Bruxelles-ul european : ghid pentru prezent şi viitor", document în care erau menţionate entităţile româneşti din capitala Europei la nivelul instituţiilor europene, precum şi la nivelul diverselor asociaţii, autorităţi şi instituţii naţionale, guvernamentale şi neguvernamentale. Studiul îşi dorea să identifice care sunt actorii instituţionali şi prin ce mecanisme pot să promoveze interesele României la Bruxelles. Din păcate, dupa patru ani numărul reprezentanţelor româneşti în capitala Europei a rămas aproape acelaşi, fapt care arată interesul scăzut al politicienilor români pentru fenomenul afacerilor europene şi pentru ideea de lobby.
Ce înseamnă reprezentarea regională la Bruxelles şi de ce este necesară?
Bruxelles-ul este nu numai sediul central al instituţiilor UE, dar şi un magnet pentru reprezentanţi ai diferitelor entităţi publice şi private din toate statele membre ale UE şi nu numai. După Washington, Bruxelles-ul este al doilea oraş din lume ca şi relaţii diplomatice şi lobby, aproximativ 20.000 de lobbyşti desfaşurându-şi activitatea în capitala Europei. Numărul de persoane care sunt reprezentanţi ai regiunilor europene, asociaţiilor de angajatori sau sindicate, diverse companii multinaţionale, firme de lobby, consultanţi, avocaţi, etc, depăşeşte numărul de angajaţi ai instituţiilor UE. La Bruxelles există peste 300 de birouri regionale şi mai mult de 2.000 de birouri de lobby. Prin urmare, fiecare regiune trebuie să fie acolo reprezentată pentru a găsi parteneri cu care are afinităţi şi cu care se pot dezvolta proiecte comune relevante; Uniunea Europeană încurajează crearea de parteneriate europene între diferitele entităţi regionale. România, deşi este a doua ţară ca mărime şi populaţie din Europa Centrală şi de Est, practic nu există în ceea ce priveşte activităţile de lobby de la Bruxelles. Cu câteva excepţii, România nu are reprezentanţe locale şi regionale pentru sectorul public şi privat sau societatea civilă în capitala Europei, fapt care arată lipsa lor de interes pentru afacerile europene. Înţelegerea deplină a mecanismelor specifice UE este un factor esenţial în creşterea eficienţei accesării fondurilor structurale.
Un birou care va fi deschis la Bruxelles, ca reprezentare pentru administraţia publică ar trebui să aibă următoarele obiective, în scopul de a îmbunătăţi capacitatea de absorbţie şi pentru a ajuta la procesul de dezvoltare economică:
- să furnizeze date şi informaţii cu privire la fondurile comunitare oferite direct de către Comisia Europeană, programe finanţate prin instrumentul de Cooperare Teritorială Europeană;
- să elaboreze o reţea eficientă prin parteneriate cu alte organizaţii din Europa;
- să promoveze activităţile regionale, ale unui oraş sau organizaţii la nivel european pentru a le asigura o mai mare vizibilitate;
- să atragă şi să furnizeze informaţii pentru potenţialii investitori;
- să ofere consiliere în procesul de redactare a proiectelor pe fonduri structurale pentru specialiştii administraţiei publice din România;
- să ofere consultanţă şi asistenţă pentru politicienii locali şi regionali, prin promovarea şi prezentarea adecvată a intereselor locale şi regionale, inclusiv prin organizarea de sesiuni de instruire şi vizite de studiu la Bruxelles.
Exemplu european de succes al unei reprezentanţe regionale
Una dintre cele mai performante reprezentanţe regionale deschise la Bruxelles este „Comunitatea Valenciana". Reprezentând o zonă populată a Spaniei (ce cuprinde aproximativ 5 milioane de locuitori, 10% din populaţia Spaniei), Valencia este totodată cel de-al treilea mare oraş al Spaniei. Această zonă a cunoscut una dintre cele mai rapide creşteri economice din Uniunea Europeană. Una dintre cauze a constituit-o probabil şi deschiderea unei reprezentanţe la Bruxelles care să reprezinte interesele zonei respective în capitala Europei. În prezent biroul din Bruxelles are 45 de angajaţi, majoritatea consultanţi în afaceri europene. În ultimii ani au înaintat Comisiei 193 de proiecte din care 38 au fost aprobate, bugetul total al acestora ajungând la peste 100 de milioane de euro, din care aproape 60 de milioane de euro au intrat în zona Valenciei din fonduri europene, restul până la 100 de milioane reprezentând partea de co-finanţare.
Cheia succesului nu este reprezentată numai de această agenţie din Bruxelles. Capacitatea oamenilor care lucrează în administraţie de a inţelege cum sunt acordate „fondurile europene" precum şi consensul general atins de politicieni la Bruxelles sunt factori care au contribut la succesul acestei Comunităţi. În 2003 un nou instrument, pentru acea perioadă, a fost implementat in zona PPP („Public-Private Partnership" – Partneriat Public Privat), în care sectorul public şi cel privat colaborează pentru accesarea de fonduri europene şi implementarea proiectelor. Un alt success al zonei a fost crearea unui proiect „Perspective RFO (Regional Framework Cooperation) 2007-2013 (Cadru de Cooperare Regională)" unde, alături de parteneri puternici din alte zone europene, a demarat colaborări inter-regionale şi o strategie bazată pe competitivitate şi dezvoltare sustenabilă. Împreună cu celelalte zone, Comunitatea Valenciana a accesat fonduri europene în diferite domenii, care se ridică de asemenea la câteva zeci de milioane de euro.
Lobby-ul regional şi neinteresul clasei politice româneşti
În cadrul activităţii desfăşurate la Bruxelles pentru Business Location Services, am contactat telefonic toţi directorii Agenţiilor de Dezvoltare Regională (ADR-uri) din România, propunându-le unul dintre serviciile oferite de această firmă , şi anume deschiderea unui birou de reprezentare regională în Bruxelles. Compania de consultanţă oferea închirierea unui spaţiu plus consultanţă pentru diferite proiecte europene şi pentru business şi ajuta reprezentanţa regională în formarea unei reţele cu alte regiuni, dar şi cu reprezentanţi ai Comisiei Europene precum şi ai altor organisme europene. Serviciul oferit (Business Location Services) de compania de consultanţă unde activam era destul de costisitor pentru o instituţie cum este ADR, de aceea, urmând modelul altor ţări, am încercat să dezvolt acest proiect pentru zona de vest a României pe cont propriu, cu ajutorul unei reprezentanţe de renume din Bruxelles, zona Valencia. În proiectul propus politicienilor din vestul României trebuia înfiinţat un ONG, la început cu finanţare de la CJ, apoi şi din sectorul privat, iar acest ONG ar fi reprezentat zona de Banat la Bruxelles. Înfiinţarea unui birou de reprezentanţă al zonei Banat sub protecţia unei regiuni puternice, Valencia, care are deja experienţa proiectelor legate direct de Comisia Europeană, suna ca un proiect important. Pe lângă beneficiile aduse de participarea în proiecte europene şi absorbţia de fonduri oferite direct de Comisia Europeană, deschiderea unui birou la Bruxelles ar fi întărit participarea zonei de vest la acţiunile, politicile şi deciziile UE. Vorbind concret, această agenţie din Bruxelles le-ar fi oferit asistenţă de calitate Consiliilor Judeţene, primăriilor şi altor asociaţii şi organizaţii din vestul ţării, referitoare la proiecte europene şi naţionale, la politicile europene legate de diverse domenii de activitate.
La nivel regional, în România lucrurile se prezintă astfel: Agenţiile de Dezvoltare Regională funcţionează ca instituţii neguvernamentale, nonprofit şi de utilitate publică; Regiunile de Dezvoltare reprezintă cadrul de referinţă pentru proiectarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiilor de dezvoltare regională, precum şi a programelor de coeziune economică şi socială pe care le pune în aplicare. Cele opt Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR) au fost stabilite în 1998 prin Legea nr. 151/1998, care a fost ulterior modificată prin Legea nr.315/2004 şi sunt organele executive ale Consiliilor de Dezvoltare Regională, care grupează reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale. Aceste Consilii de dezvoltare sunt conduse prin rotaţie de către preşedinţii de Consilii Judeţene ale judeţelor care fac parte din regiunea respectivă, politicieni care în multe cazuri sunt cunoscuţi „baroni locali".
O parte din bugetul ADR-urilor este finanţat de către Consiliile Judeţene care fac parte din zona respectivă. De multe ori în fruntea Consiliului de Dezvoltare, care elaborează politicile viitore ale unui ADR sau activităţile care vor fi întreprinse, se află un „baron local". Acest tip de personaj politic poate avea un grad ridicat de influenţă asupra deciziilor şi putem conchide că acest tip de politician local va înţelege cu dificultate ce înseamnă lobby-ul regional în capitala Europei. În cazul în care se va lua decizia deschiderii unui birou, există riscul ca reprezentantul acelei regiuni să fie numit pe criterii politice, nepotism sau pur şi simplu să facă parte din anturajul baronului local. Astfel acel birou va deveni probabil neperformant, fără un personal calificat şi capabil să înţeleagă importanţa lobby-ul în afaceri europene, dar care va profita de un salariu consistent finanţat din fonduri publice.
Vestul României şi experienţele personale în lobby-ul regional
În noiembrie 2008, după un an şi jumătate petrecut la Bruxelles în care am studiat şi am lucrat în domeniul afacerilor europene, m-am întors acasă, ferm convins că o să realizez un proiect din care ar avea de câştigat zona de vest a ţării, polticienii, admnistraţia publică locală şi regională şi, implicit, eu. Înainte de asta, m-am întâlnit cu Sorin Frunzăverde, la momentul respectiv europarlamentar şi preşedintele delegaţiei PDL la Bruxelles. După două întâlniri la biroul său din cadrul Parlamentului European, am obţinut verbal sprijinul dânsului pentru deschiderea unui birou de reprezentanţă regională la Bruxelles pentru zona de vest. Am fost asigurat de acest lucru, însă trebuia să aştept să devină din nou preşedinte de CJ, ceea ce s-a şi întâmplat. Între timp, la Bruxelles m-am întâlnit şi cu preşedintele CJ Mehedinţi, Marius Bălu, un om tânăr şi ambiţios căruia i-a plăcut propunerea mea. Împreună am purtat discuţii cu directorul reprezentanţei zonei Valencia la Bruxelles, Jose Manuel Revuelta, urmând ca zona de vest a României, sau numai judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin, să devină partenere ale zonei Valencia şi să colaboreze cu aceasta în diferite proiecte europene sau să atragă investitori din acea zonă pentru a veni în România. De menţionat aici că partenerul spaniol punea la dispoziţie tot ceea ce înseamnă infrastructură pentru deschiderea acestui birou românesc de reprezentare regională la Bruxelles, pentru o perioadă limitată, urmând ca apoi biroul să se autofinanţeze de pe urma proiectelor în care era implicat. Deci, biroul era deschis cu costuri minime, singura cheltuială fiind salariul meu.
M-am întors acasă plin de speranţă şi convins că o să realizez acest proiect, mai ales că acest capitol al fondurilor europene era şi mai este unul deficitar în România. Ajuns in România, am avut discuţii cu Sorin Maxim, directorul ADR Vest, pentru a mă susţine în acest proiect. Domnul Maxim m-a avertizat că proiectul este irealizabil, motivul fiind probabil conflictele dintre preşedinţii Consiliilor Judeţene din zona de Vest. Iniţial nu l-am crezut şi am încercat de unul singur să realizez acest proiect. M-am întâlnit cu Ostaficiuc de la Timiş, cu Moloţ la Hunedoara, cu Bălu la Mehedinţi, cu Ioţcu de la Arad şi cu Frunzăverde la Caraş. Toţi m-au asigurat de importanţa acestei iniţiative, însă o decizie nu a fost luată niciodată. O sa rămână o enigmă pentru mine, deoarece motivele nu mi-au fost dezvăluite. După un an de întâlniri şi discuţii cu preşedinţii de CJ din vestul ţării, am înţeles că acest proiect nu se va concretiza.
Politizarea excesivă a admnistraţiei publice, corupţia şi nepotismul din sistemul public românesc, ineficienţa acestuia, incapacitatea politicienilor de a înţelege fenomenul de afaceri europene şi lobby-ul au fost factorii care au împiedicat realizarea acelui proiect. Când vorbim despre performanţă economică, cheia succesului o reprezintă buna guvernanţă care se poate realiza prin transparenţă, responsabilitate, eficienţă, competitivitate, guvernare pe mai multe nivele. În România toţi aceşti factori sunt în faza incipientă. Pentru o reformă eficientă a administraţiei publice româneşti, ar trebui cu adevărat relansată dezbaterea asupra procesului de descentralizare şi regionalizare administrativă.
Pe lângă aceasta, Bruxelles-ul pare foarte îndepărtat de Bucureşti. Actorii români de la Bruxelles, fie ei politicieni sau reprezentanţi ai sectorului privat sau ai societăţii civile, ar putea fi mai activi în capitala Europei, promovând interesele ţării, ceea ce ar face totodată ca acţiunile lor să poată avea o mai mare vizibilitate la Bucureşti. Mass-media joacă un rol important în acest proces. În cazul în care ziarele şi televiziunile româneşti ar promova acţiunile şi deciziile românilor din Bruxelles, precum şi trendurile din politica europeană, poate politicienii de acasă şi cetăţenii României ar înţelege fenomenul şi importanţa lobby-ului în afaceri europene.
Graţian Mihăilescu
Consultant Afaceri Europene
sursa europuls.ro
Comentarii