În fiecare an mii de studenți și tineri profesioniști români aleg calea exodului. Ambițioși, inteligenți și conectați la valorile lumii dezvoltate, ei speră să descopere peste hotare educația, recunoașterea și respectul pe care le merită. Mulți dintre ei rămân, totuși, cu gândul la casă. Asociindu-se într-un număr crescând în organizații transnaționale, animați de o comuniune de valori, dorințe si idei, tinerii români din străinătate își propun să joace un rol important în dezvoltarea României.
În urmă cu câţiva ani puţini tineri români aveau şansa de a-şi continua studiile sau de a-şi construi o carieră în străinătate. Bariere financiare, politice, sociale si culturale îngreunau considerabil migrația tinerelor generații. Acum comunitatea de români din străinătate se îmbogăţeşte anual cu mii de tineri determinați şi inteligenți, dornici să își demonstreze adevărata valoare în companii de succes și universități de prestigiu de peste granițe. O parte dintre ei se întorc, eventual, în ţară, pentru a influenţa realizarea reformelor politice, economice si morale necesare şi a participa direct la construirea unei Românii moderne. La fel de interesantă este însă şi implicarea tinerilor români rămași peste hotare, care, reuniți în diverse organizații transnaționale, îşi propun să aibă o influenţă semnificativă asupra modului în care va arăta România viitorului.
Începând cu anul 2008, tinerii români din străinătate au pus bazele unui număr încurajator de asociații transnaționale. Majoritatea fondatorilor au vârste cuprinse între 24 şi 31 de ani şi au studiat la facultăţi prestigioase din străinătate. Deşi diferite în modul de organizare şi funcționare, aceste iniţiative au în comun dorinţa de a crea o comunitate de români dinamică la nivel internaţional, de a grupa tinerii români de pretutindeni în jurul unui ţel împărtășit : dezvoltarea României şi crearea unei societăţi românești educate şi democratice.
1. LSRS
Probabil cea mai mediatizată dintre aceste organizații, Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) a luat naștere în 2008, la inițiativa lui Sebastian Burduja (pe atunci student al Universității Harvard), Costin Elefteriu (King’s College, Londra) si Bogdan Marcu (ASE, Romania). Liga a cunoscut o extindere rapidă, având, în prezent, filiale în 24 de țări şi peste 7000 de membri înregistrați pe pagina web . Adresându-se, după cum îi sugerează şi numele, în primul rând studenților, LSRS are o dublă misiune: pe de o parte, să faciliteze accesul tinerilor români la învățământul superior din afara granițelor şi să le uşureze adaptarea la noul mediu (de viață, de studiu); pe de altă parte, să încurajeze întoarcerea studenților români în țară şi implicarea lor în dezvoltarea României. Pentru aceasta, LSRS desfășoară o paletă largă de proiecte, de la programe de mentorat pentru tinerii ce vor să studieze în afară la dezvoltarea de rețele între studenții din străinătate şi angajatori din țară sau la organizarea de conferințe şi grupuri de lucru menite să influențeze politici publice din România.
2. CAESAR
În septembrie 2011 LSRS a lansat Caesar – Centrul pentru Acces la Expertiza Studenților şi Absolvenților Români. Conceput ca o platformă separată de LSRS, Caesar își propune să promoveze tineri experți români din țară şi din străinătate şi să îi pună în legătură cu experți români consacrați. Pentru aceasta, Caesar organizează dezbateri, sondaje, prezentări şi redactează buletine informative. Aflat încă într-un stadiu incipient, Centrul are ca scop ultim implicarea noii generații de specialiști români în procesul de modernizare a României.
3. GRASP
O alta organizație ce urmărește să antreneze tânăra generație de absolvenți români în eforturile de dezvoltare a României este Societatea Globala a Studenților si Tinerilor Profesioniști Romani (GRSPSociety). Înființata în 2008, GRSPSociety – din 2011, Societatea Globala a Tinerilor Profesioniști Români (GRASP – funcționează pe baza de grupuri de lucru pe subiecte de interes comun (de la finanțe şi economie la artă şi cultură sau educație şi cercetare). Prin participarea în aceste grupuri de lucru, GRASP le facilitează membrilor săi contactul cu tineri experți români ce profesează în sau sunt pasionați de același domeniu de activitate. În plus, GRASP desfășoară o serie de proiecte menite să promoveze implicarea civică în soluționarea problemelor societății romanești, să încurajeze transferul de cunoștințe înspre România şi să îmbunătățească politici publice naționale. În prezent, Societatea dispune de filiale în Anglia, Franta, Olanda şi Romania.
4. Europuls
Lansată în anul 2010, cu sediul oficial în Bruxelles şi o filială în Bucureşti, Europuls este o asociaţie fondată de un grup de tineri cu studii în ştiinţe politice în facultăţi de prestigiu din străinătate preocupaţi de poziţia pe care România o deţine în cadrul Uniunii Europene. Ţelul principal al asociaţiei este acela de a transforma România într-un partener credibil al Uniunii Europene, o ţară în care prezenţa subiectelor europene în cadrul dezbaterilor publice româneşti să nu mai fie o raritate, iar opinia publică să fie una bine informată, documentată asupra politicilor şi metodelor de funcţionare ale UE. Europuls organizează conferinţe, dezbateri, consultări şi alte evenimente ce au legătură directă cu viaţa publică românească şi europeană. Membrii care doresc să contribuie la proiectul Europuls se pot implica în organizarea evenimentelor sau scrie articole pe teme de interes general ce au ca punct de convergenţă România şi Uniunea Europeană.
Europuls s-a născut ca un proiect idealist prin care am încercat să contribuim la realizarea "visului european" în dauna blazării colective şi a atitudinii defetiste mult prea prezente într-o Românie care s-ar dori europeană. În cei trei ani de existenţă am încercat să aducem profesionalismul, puterea argumentelor şi un anumit "puls european" în spaţiul public românesc dar şi să participam la afirmarea României ca un partener credibil în cadrul Uniunii.-
Alin Cristian Mituţă, fondator Europuls
5. Tetatet
Fondată de Dragoş Bîrlea in 2008, Tetatet – Linkedin-ul României - este o rețea socială online care pune în legătură profesioniști din toate domeniile de activitate din România. Membrii Tetatet pot vizualiza profilurile altor membri, îi pot contacta, pot participa pe forum la schimburile de idei, pot face share sau descărca documente postate, explora oportunități de carieră sau promova propriile servicii. De asemenea, ei pot să formeze grupuri de interes şi să câștige puncte de influenţă în funcție de activitatea pe site. Operând exclusiv în mediul online, Tetatet are în prezent mai mult de 850 de membri activi.
6. RLO
O alta inițiativa, RLO, în curs de dezvoltare, își propune să conecteze la nivel global români de excepție. Fondată de Iulia si Delia Zanoschi, RLO (Romanian Leaders Organization) se bazează pe un concept simplu : a ajuta români de excepție să se dezvolte profesional prin crearea unei rețele de networking. Organizația le oferă membrilor o platforma online, unde pot căuta, intra în contact şi obține informații de la alți membri. De asemenea, au acces la mentoring, round tables şi evenimente business connect. Membrii sunt acceptați în urma unui proces strict de selecție, unul dintre criterii fiind excelenţa academică sau profesională.
-Vreau să dau un exemplu pentru a ilustra ce înseamnă RLO pentru mine. Eu lucrez la McKinsey în Bruxelles, dar mă interesa să efectuez un one-year-off în European Central Bank. Vorbind cu prieteni, m-au pus in legătura cu trei români, care lucrează la ECB în Frankfurt şi care, spre surprinderea mea, mi-au răspuns la un şir nesfârșit de întrebări, sincer şi deschis. A fost minunat! Aş vrea să creăm o platformă similară de "relații internaționale de prietenie" pentru români. Este un concept simplu, dar extraordinar de puternic.-
Delia Zanoschi, fondatoare RLO
Migrația tinerilor români este un fenomen incontestabil. Nu este însă, necesarmente, o pierdere pentru România. Puţini sunt cei ce îşi uită originile, identitatea şi plaiurile natale. Puţini sunt cei ce nu-şi doresc ca prin cunoştinţele, expertiza si rețelele profesionale dobândite să participe la transformarea României într-un membru respectabil al comunității internaționale. Prin crearea acestor organizații transnaționale, prin coagularea în jurul unor valori, proiecte şi idei, tinerii români din străinătate așează pietrele de temelie ale unei Românii moderne si dezvoltate.
Cristina Constantinescu, Delia Zanoschi si Vlad Corbu
europuls.ro
Comentarii