Banner
Banner

  • Mărește dimensiunea fontului
  • Dimensiunea fontului normală
  • Micește dimensiunea fontului

Am mutat marea cu sarea

Email Imprimare PDF
Am mutat marea cu sarea, am urnit muntii din agenda. Fara prea mare chef, cu oboseala unui inceput de saptamana interminabil, a unei zile de luni unde vreme de o dimineata si o dupa-amiaza m-am caznit sa trag de firele de iarba da’-de da’-de-o creste ceva ceva.
Spirit organizatoric inca nedescoperit, contemplam titlul evenimentului: “Sezatoare” – Agora. Ma scarpinam in crestet a ‘da-nu-da-nu’ suspinand ca… ‘vai, Bruxelles, vai, iar, vai atat de departe, vai…’ Printre oftaturi cu naduf am rezervat ‘serviciul de paza’ pentru copii peste seara si m-am scufundat in trebi multe si felurite.
La 6 fara un sfert, in panica totala, intre usile deschise ale sifonierului cochetez cu ‘n-am ce pune pe mine’.  Sotul invarte cheia in broasca. Nu mai am scapare. Isi tinuse partea de intelegere, era acasa la 6 fix.

Ploua. Marunt, mocaneste, enervant. Un tramvai blocheaza un altul, doua masini se inghesuie sa treaca inaintea noastra, frana, acceleratie, frana, acceleratie. Ploaie, din nou ploaie. GPS-un indica ‘ati ajuns la destinatie, pe stanga’. Domain Allard ne invita sa-i trecem pragul. Lumanari aprinse pe prispa, gazda zambind, un tanar chipes in port national imi intinde mana. Am patruns pe un taram necunoscut cu oameni calzi si atat de … cunoscuti.
E prilej de sarbatoare, Sfantul Andrei  ne vegheaza.  Inimi se opresc o clipa din goana spre maine intr-un moment de reculegere pentru cei stinsi, mistuiti de focul din Colectiv.


Si-apoi, ridicand durerea in mangaieri de arcus, Tudor Andrei  alina jarul mocnit din sufletele celor ramasi. Cu ochi negri pierduti  in lumea de Sus, o vioara intre degete, vibratii venind de dincolo de fiinta ne invaluie in note de Bach, Porumbescu, Dinicu.  Crampeie de divinitate se rasfrang din corzile mestesugit atinse de Tudor. Il vegheaza chipurile sfinte din icoanele Ligiei-Despina Craciunescu de undeva, dinapoia artistului, raza calda de bunatate si smerenie, cum se cuvine in zi de sarbatoare.

Un chip bland, cu ochii vii ce-au vazut multe si-au simtit nenumarate si cumplite, Marcel Petrisor. Dincolo de aparenta sugubeata, de jovialitatea cu care ne povesteste atrocitatile epocii comuniste din inchisori de groaza, sinceritatea  sa dezarmanta ne poarta inapoi, la vremuri apuse dureroase. Marcel Petrisor scrie cum povesteste, savuros, autentic, cu umilinta fiintei umane care a ales sa-si urmeze mereu inima in viata. Caci ‘terorii ii poti rezista, dar ispitei…ba’.

Gazda noastra, Mihaela Popescu ne calauzeste in calatoria descoperirii unui infinit de bunatate si umor, izvor domol de intelepciune de viata. Fie ca e vorba  despre bataile din talpi ‘de-ti sareau pingelele’, de 4 ani traiti intr-un ‘cavou’, de tradarea celor ‘reeducati’ in inchisorile anilor ’50, radem cu Marcel Petrisor. « Daca n-ai umor, mori ! » asa cum au murit multi in torturile inimaginabile din acele timpuri. Imi pare ca a fi legat de sinele de cale ferata, ori de a-ti ‘contempla ladita’ sunt episoade dintr-un film tragi-comic de al carui final ne amuzam cu pofta, caci protagonistul… e salvat.

Cu intelepciunea celor aproape 90 de ani pe care-i poarta in zambetul sau, Marcel Petrisor, autorul  volumului “Cumplite incercari, Doamne!” ne livreaza secretul unei vieti implinite. In clipele cele mai grele, in momentele de cele mai adanca deznadajduire spune-ti, tie, cu voce tare, « Sa treaca azi, si maine-om mai vedea ! »
Fie ca e de ‘desfatare ori de pricopseala’ scriitura si vorba sa sunt pentru mine, inainte de orice, cel mai puternic mesaj motivational pe care l-am receptionat vreodata. Caci, ce poate fi mai plin de forta de viata decat increderea ca tot raul e spre bine si ca zorii intunericul stau sa rasara in capat de lume.

Cu un pahar de apa vie,  si-o bautura ‘cu buline’, cu pofta de vorba, de oameni, cu drag de romanismul din fiecare dintre noi, ne-am desfatat apoi  cu salata de vinete – o minune! – zacusca, gustarici, trufe vegane, cornulete si prajiturele si-o portie mare de suflet!
Ploua. Marunt, mocaneste si enervant… Imi rade inima cu bucuria celui care se intoarce vreme de cateva ore ‘acasa’.  La tata.

La multi ani, Romania ! Ca Doamne, cumplite incercari, si Doamne, frumosi oameni !

articol scris de Selena Ardelean

***********************************************************

Selena Ardelean este autoarea „Vieţii in belj”, actualmente life coach, trainer, speaker; predă cursuri  de orientare socială imigranţilor în Belgia ca  freelance în colaborare cu EVA - Agentschap Inburgering en Integratie.

Ȋn paralel organizează traininguri Mastermind – “Devii ceea ce gândeşti”  în cadrul Inge Rock Academy, după cartea cu acelaşi nume pe care a tradus-o de curând în limba română, pregătește ateliere bazate pe gândirea pozitivă în cadrul Triple A Coaching (Training and Speaking).

De aceeaşi autoare : « Pozne cu Jmeke » (2001), « Cenuşă de jar » (2006)

Pentru cei atraşi de culoare, picturile  Selenei pot fi admirate in Galerie Perlezia, Kalenberg 37, 3210 Lubbeek pana pe 1 decembrie 2015






 
        
Octombrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31


Curs Valutar
RON - EUR 4.5975
RON - TRY 1.0615

Utilizatori

We have 155 guests and 0 members online