Într-un studiu intitulat “Accesul la ingrijiri medicale: un drept incalcat”, organizatia Medecins du Monde face un bilant ingrijorator asupra sanatatii imigrantilor ilegali in 11 tari din Europa de Vest .Prima constatare este ca nevoia de asistenta medicala a acestui segment de populatie este foarte mare. Potrivit medicilor si asistentelor medicale care au efectuat interviurile in centrele de primire ale MDM, doua treimi din persoanele intâlnite au cel putin o problema de sanatate.

Clandestinii sufera cel mai des de tulburari osteoarticulare (artroza), digestive (ulcer) si psihologice (insomnii, anxietate difuza, psihoza), ca si de diabet si hipertensiune arteriala. În 16% din cazuri, pronosticul este “probabil sau sigur nefavorabil in lipsa tratamentului“.

Presedintele MDM, Olivier Bernard, afirma ca “pentru imigrantii fara documente legale, conditiile de viata sunt precare. Mediul lor este patogen. De aceea sunt mai bolnavi decât media celorlalti.”

Numarul mare de bolnavi in rândurile unei populatii mai degraba tinere reflecta si greutatile intâmpinate atunci când au nevoie de asistenta medicala. Imigrantii fara documente legale sunt ingrijiti prost sau deloc: 45% din cei care au probleme de sanatate spun ca nu fac tratamente si nu sunt consultati.

 Aproape jumatate dintre intervievati arata “ca au renuntat singuri in ultimul an la tratament“, adauga raportul. Cifra se ridica la 68% in Suedia, tara considerata totusi un model social in Europa. Teama de arestari si de expulzari ii tine departe pe imigrantii clandestini de ingrijirile medicale. Multi invoca si complexitatea sistemului de asistenta medicala, ignoranta, dificultatile administrative intâmpinate in afirmarea drepturilor lor.

Mai grav, 14% dintre persoanele intervievate spun ca le-a fost refuzata asistenta medicala când au fost bolnavi ultima data. Acest procent este foarte ridicat in Olanda (33%), Marea Britanie (27,6%) si Belgia (25,3%), si mai mic sau chiar zero in alte tari, ca Franta (5,3%) sau Spania (1,3%). Costul consultatiilor si al tratamentelor ramâne unul din obstacolele majore in asistenta medicala, spun imigrantii ilegali.

“Exista doua tipuri de tari in aceasta privinta, precizeaza Nathalie Simonnot, care raspunde de programele MDM. Cele ca Franta si Spania prevad compensarea cheltuielilor pentru sanatate, in timp ce in Germania si Suedia cheltuielile pentru bolile curente nu sunt rambursate.” Chiar când legea prevede gratuitatea ingrijirilor medicale, numai o treime din persoanele intervievate are cu adevarat acces la ele.

Aceste dificultati se rasfrâng si asupra copiilor imigrantilor fara acte legale: 29% dintre parinti spun ca au renuntat la asistenta medicala a copiilor lor in ultimul an. Ei renunta la consultatii, vaccinari, ingrijiri dentare si ochelari.

Conventia internationala a Drepturilor Copilului obliga statele sa asigure minorilor cea mai buna asistenta medicala posibila, dar raportul mentioneaza cazul unui copil tuberculos care a fost refuzat de un spital suedez pentru ca nu avea acte. Aceste discriminari nu le ocolesc nici pe femeile insarcinate.

Numai una din doua spune ca a beneficiat de asistenta medicala in timpul sarcinii. Multe vorbesc despre nasteri la spitalele de urgenta, care nu dispun de saloane adaptate, si de plecari din spital imediat dupa nastere. Raportul concluzioneaza: “Femeile care nu au permis de sedere nu beneficiaza in Europa de o asistenta medicala in timpul sarcinii care sa le protejeze pe ele si pe copiii ce se vor naste.“

Financiarul.ro

Comentarii

Name *
Code   
ChronoComments by Joomla Professional Solutions

Trimite Comentariu

Afiseaza / Ascunde formularul pentru comentarii